Guvernul român s-a împrumutat acum câteva zile de jumătate de miliard de lei la o dobândă record de peste 9%.
Acest lucru arată încrederea tot mai scăzută a creditorilor, spun economiștii.
Ministerul Finanțelor Publice a luat miercuri un credit de 567,5 milioane de lei, scadent peste cinci ani și patru luni, cu un randament mediu de adjudecare de 9,23% pe an, această dobândă fiind una record, potrivit datelor publicate de BNR.
„Este foarte îngrijorător faptul că s-a ajuns la acest punct. Autoritățile române trebuie să dea semnale mult mai clare că încearcă să ia măsuri, în primul rând în ceea ce privește deficitul bugetar. Deși ne lăudăm că am avut creșteri la unele încasări bugetare, este clar că avem o serie de cheltuieli care cresc mai repede decât posibilitățile pe care le are bugetul. În aceste condiții este normal că nu putem să continuăm pe această cale”, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, explică faptul că România se împrumută la dobânzi mai mari din două motive: credibilitatea guvernului că are capacitatea de rambursare a creditului și de garanțiile pe le oferă.
„Noi acum ne împrumutăm la peste 9% pentru că cei care ne dau bani împrumut știu că la scadență nu îi vom rambursa din ceea ce producem intern și vom rostogoli datoria asta, adică vom transforma un credit într-un alt credit”, spune profesorul de finanțe-bănci, pentru Europa Liberă.
România are cele mai mari dobânzi din UE
Dobânzile la creditele pe termen lung contractate de Guvern au crescut puternic în ultima perioadă, ajungând la 7,8% în luna mai.
Asta înseamnă că România se împrumută în prezent la cea mai mare dobândă din UE, potrivit datelor centralizate de Banca Centrală Europeană (BCE).
În comparație, în luna mai a anului trecut, România se împrumuta pe termen lung cu o dobândă de 3,03% pe an.
Ungaria se împrumută cu o dobândă de 7,20% (2,94% în mai 2021), iar Polonia cu 6,64% (1,82% în mai anul trecut), în timp ce Bulgaria înregistrează o rată a dobânzii de 1,62% (0,14% în urmă cu un an).
„Dezmățul se vede în modul în care ne construim bugetele și fiscalitatea. Pentru că un buget dezechilibrat permanent, cu o pondere foarte ridicată a cheltuielilor de tip social, de peste 90% din veniturile statului, arată că noi nu avem capacitatea de a privi lucrurile într-un plan reformist. Fără o consolidare fiscală, rata dobânzii nu o să scadă”, mai spune Dan Chirleșan.
Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar de 5,8% din PIB, în condițiile în care FMI estimează un deficit de 6,75% din PIB pentru acest an.
Profesorul universitar amintește că România a mai trecut prin perioade în care nu era credibilă pe plan internațional.
„În cazul României rata asta ridicată nu este vârf de grafic. Aduceți-vă aminte de declarația președintului Traian Băsescu. La criza anterioară, am fost nevoiți să tăiem salariile bugetarilor cu 25%. Atunci, România se împrumuta pe piețele financiare internaționale cu o rată a dobânzii de pe 20%”, spune conferențiarul universitar.
Sursa: psnews.ro
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
