Șeful Senatului, al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu a fost audiat la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul în care este trimis în judecată de procurorii DNA Brașov pentru mărturie mincinoasă și favorizarea
făptuitorului. Dosarul se află în fază de cameră preliminară, accesul presei nefiind permis. La finalul ședinței, Tăriceanu a căutat vinovați pentru dosarul lui. „Spectacolul este intitulat „curățirea clasei politice". Curățirea clasei politice făcându-se în disprețul respectării drepturilor elementare ale cetățenilor în justiție. Asistăm la un proces care este fabricat, fără nici un fel de probe împotriva mea. (...) ‘’, a susținut Tăriceanu. Șeful Senatului a fost trimis în judecată de DNA Brașov, pe 7 iulie, pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată. Astfel, Tăriceanu a susținut, în mod nereal, că nu a avut cunoștință despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa și Snagov, despre implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare, dar nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri. Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic și Remus Truică, cu întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate. Prezumția de nevinovăție în cazul tuturor persoanelor menționate ființează până când magistrații Înaltei Curți vor pronunța o sentință definitivă.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
